Mâncăruri cu nume celebre
Posted by albinuzza | Posted in Secrete din bucataria mea | Posted on 11-02-2008
„Când eşti poftit la vreo masă, Pleacă sătul de acasă” spune o vorbă veche. Atunci când încerci un nou tip de mâncare e bine să întrebi ospătarul referitor la conţinutul preparatului, mai ales dacă ai ales un restaurant oriental.
Cu toate acestea nu mulţi sunt cei care ştiu originea numelor preparatelor. În rândurile următoare vă voi prezenta istoria din spatele mai multor preparate cunoscute.
Friptura de vită Stroganoff – carne de vită, ciuperci şi smântână, ingrediente care atunci când sunt combinate alcătuiesc friptura Stroganoff.
În 1890, în St. Petersburg, Rusia în cadrul unui concurs de gătit această friptură a câştigat locul întâi. Numele vine de la Contele Pavel Alexandrovich Stroganov, unul dintre membrii familiei regale ruseşti, deoarece bucătarul ce a creat această friptură lucra la curtea contelui.
Friptura Wellington – în 1815 Arthur Wellesley a fost numit primul Duce de Wellington în urma câştigării unui război împotriva marelui Napoleon, luptă ce a avut loc la Waterloo.
Wellesley iubea friptura de vită gătită cu ciuperci, trufe, vin Madeira şi pate de pasăre. În onoarea ducelui, această friptură a primit numele de Wellington.
Salata Caesar – în 1920 Caesar Cardini, proprietarul unui restaurant cu specific italian din Tijuana, Mexic, ajutat de fratele său, Alex, au inventat o salată ce cuprindea frunze de salată, hamsii, ouă fierte, suc de lămâie, parmezan ras şi crutoane cu usturoi amestecat cu sos Worcestershire.
Iniţial salata a fost numită Salata Aviatorului, ulterior Cardini dându-i numele său.
Pui Marengo – preparat culinar specific bucătăriei franceze. Carne de pui cu usturoi, roşii, măsline, vin alb sau coniac, asortat cu crab sau ouă prăjite reprezintă delicatesa denumită sugestiv Pui Marengo. De unde îi vine numele? În 14 iunie 1800 Napoleon Bonaparte a câştigat bătălia împotriva armatei austro-ungare. Bătălia a avut loc într-o localitate numită Marengo, situată în nordul Italiei. Peste 5800 de francezi şi 9400 de austrieci au fost ucişi în bătălie iar pentru celebrarea victoriei soldaţii au gătit un fel de mâncare din ingredientele pe care le-au mai găsit în bucătăriile localnicilor, mâncare devenită celebră pentru gustul desăvârşit.
Ouă Benedict – Perfecte pentru un mic dejun sănătos, Ouăle Benedict ar fost create în restaurantul Delmonico din New York. Un client fidel, Le Grand Benedict împreună cu soţia sa, i-au reproşat bucătarului şef că în fiecare zi găteşte aceeaşi mâncare, motiv pentru care a cerut ceva diferit faţă de ceea ce mânca în localul respectiv. Aşa că bucătarul a gătit ouă cu şuncă servite pe o brioşă şi acoperite cu sos Hollandaise.
Friptura Salisbury – un nutriţionist englez al secolului 19, J.H Salisbury a patentat o dietă pe bază pe carne macra. Acesta a preparat friptura Salisbury prăjind carne de vită cu ouă, pesmet, usturoi şi condimente. Uneori se poate servi şi cu sos.











Foarte interesant articolul. Felicitari pentru blog ! O sa-l studiez in amanunt.
Multumesc!Eu deja am studiat blogul tau si imi place foarte mult!
Foarte interesant articolul chiar imi intareste niste suspiciuni sau intrebari existentiale
) din copilarie: de ce majoritatea mancarurilor au nume de barbati si nu de femei … in afara de “muschi a la Stefania” nu-mi vine alt nume in minte. Nu cred ca femeile sunt mai prejos decat barbatii la gatit dar, probabil, in secolele trecute, femeile se ocupau cu tinutul gospodariilor iar barbatii cu fanteziile culinaro-erotice-razboinice …
Interesant. E bine sa nu ai aceste dileme in restaurant. Mai ales atunci cand intrebi chelnerii si iti raspund senin ca nu sti ce contine respectiva mancare
.
Foarte interesant punct de vedere,Cristi!Nu m-am gandit pana acum.
Ioana,daca te uiti la ‘Nopatea erorilor’ la gluma cu catelul in restaurantul chinezesc o sa iti dai seama ca ai mare dreptate.
E instructiv postul tau! Din selectia de mai sus friptura Stroganoff e preferata mea.
Ti-ai schimbat look-ul!
Fain
Multumesc , Edith!
Am trecut la ‘hainute’ de primavara!
E foarte frumoasa noua tema! Super arata
Multumesc ,Adriana!:)
LA MULTI ANI DE 8 MARTIE, ALBINUTZA!
Albinutzza draga, intrucat nu ai cbox, am ales sa iti scriu aici un La Multi Ani de 8 Martie si toate cele bune
La multi ani si tie, Edith, si “La multi ani !” tuturor
.
interesant blogul tau,imi place!daca tot ai zis:”adică puteţi copia în limita bunului simţ”,asa am sa fac:iti iau o reteta pentru blogul meu.succes iti doresc!
Mulţumesc.Să îmi spui cum ţi-a ieşit reţeta!:)
Mada, n-am mai dat pe la tine de-un veac…

Imi place la nebunie noul look al blogului! …si articolul asta, in mod special, fiindca m-a facut sa rad de dimineata… haz de necaz mai mult, e adevarat…caci si eu am “gustat” din intelepciunea vorbei celei vechi, cu plecatu’ de-acasa satul…
…si inca pe la prieteni si familie…
Te pup, mai trec eu pe la tine!
Te astept cu draga placere oricand,Laura!
Buna Mada !!..am intrat sa te salut si sa-ti spun ca-mi place tare mult blogul tau…are un aer primavaratic, foarte potrivit pentru o albinuta asa harnica ca tine…am vazut unele retete care mi-au placut in mod deosebit, imi place mult creativitatea si noutatea in bucatarie, este un lucru benefic, atat pentru noi cat si pentru cei din jurul nostru..
..felicitari pentru “stupul tau plin cu miere de caliate “…te pup, si te astept si pe la mine sa bem o cafea inpreuna…Mona
Multumesc,Mona!Tocmai am venit in vizita n bucataria ta!Foarte placuta plimbarea:)
Felicitari! Am luat si eu retetele tale si mi-au iesit niste mancaruri super bune! Mai da-ne niste retete! pupici
Mă bucur!
O să o fac cu plăcere!